Trachemys scripta elegans este una dintre cele mai populare ţestoase de apă dulce ţinute în captivitate.
O bandă colorată ce porneşte de la unghiul extern al ochiului şi se extinde peste zona urechii este o
caracteristică uşor de evidenţiat, cu o culoare ce poate varia de la roşu la portocaliu sau galben.
Denumirea lor în engleză Red-eared slider provine şi de la comportamentul de a aluneca în apă de pe
roci sau buşteni. Originare din Statele Unite ale Americii, habitatul lor se întinde din vestul statului
Virginia până în nordul statelor Indiana şi Illinois, din vestul şi până în estul statului Georgia, precum şi
pe toată suprafaţa Texasului, până în nordul Mexicului.
Un ochi de apă dulce cu multă vegetaţie acvatică este habitatul ideal al acestora. În sălbăticie preferă apele suficient de adânci în care să se scufunde (până la 60 de cm adâncime) şi pot fi adesea observate stând la soare pe obiecte plutitoare.
Tineretul este vândut în magazinele de profil în ciuda faptului ca FDA a interzis comercializarea exemplarelor mai mici de 12 cm lungime. Ţestoasele nou eclozate au nevoi speciale ce impun menţinerea anumitor niveluri calitative ale parametrilor apei precum şi sufiecientă căldură pentru a supravieţui.
Exemplarele adulte pot atinge până la 30 de cm lungime, necesitând un spaţiu foarte generos de mişcare şi echipamente de filtrare a apei profesionale. Sunt animale ce pot aduce multe satisfacţii, dar care necesită atenţie şi implicare din partea proprietarilor.
Un ochi de apă dulce cu multă vegetaţie acvatică este habitatul ideal al acestora. În sălbăticie preferă apele suficient de adânci în care să se scufunde (până la 60 de cm adâncime) şi pot fi adesea observate stând la soare pe obiecte plutitoare.
Tineretul este vândut în magazinele de profil în ciuda faptului ca FDA a interzis comercializarea exemplarelor mai mici de 12 cm lungime. Ţestoasele nou eclozate au nevoi speciale ce impun menţinerea anumitor niveluri calitative ale parametrilor apei precum şi sufiecientă căldură pentru a supravieţui.
Exemplarele adulte pot atinge până la 30 de cm lungime, necesitând un spaţiu foarte generos de mişcare şi echipamente de filtrare a apei profesionale. Sunt animale ce pot aduce multe satisfacţii, dar care necesită atenţie şi implicare din partea proprietarilor.
Intotdeauna
- Duceti noua achizitie la un medic veterinar pentru consult general si examen al fecalelor (coproparazitologic);
- Hranirea este indicat sa o faceti intr-un recipient diferit fata de cel in care tineti testoasa;
- Mentineti apa curata cu ajutorul unui filtru si prin schimbarea saptamanala a apei;
- Mentineti caldura din mediu cu ajutorul unui bec de incalzire si incalzitor al apei;
- Permiteti expunerea pe parcursul zilei la spectru UV, lumina UVA incurajeaza un comportament natural, pe cand cea UVB ajuta la mentinerea sanatatii testoasei;
- Oferiti 12-14 ore de lumina UV in timpul primaverii si verii pentru stimularea fotoperioadei naturale;
- Oferiti 10-12 ore de lumina UV pe parcursul toamnei si a iernii.
Amenajarea habitatului:
- Acvariul ar trebui sa aiba o capacitate de 40-80 L pentru tineret si pana la 240-500 L pentru adulte;
- Mentineti nivelul apei la 15 cm sub marginea acvariului pentru a preveni evadarea animalului.;
- Asigurati partea superioara impotriva altor animale;
- Includeti o zona de uscat unde testoasa sa se poate urca si sta la caldura;
- Sa fie usor de curatat, un filtru bun va ajuta in acest sens;
- Mentineti o temperatura optima atat a apei (24-30°C – limita de jos pentru adulte, limita superioara pentru tineret) cat si a zonei de uscat (24°C pana la 29.5-32° C in zona de incalzire).
Este bine sa evitati:
- Recipientele mici, din plastic sub forma de insula;
- Temperatura apei mai jos de 24°C;
- Lipsa unei zone de uscat si de “bronzat”;
- Hranirea exclusiv cu creveti (gamarus) si carne liofilizata (inima de vita);
- Accesul altor animale – caini, pisici etc;
- Apa murdara;
- Pietris sau alt tip de substrat cu o granulatie mai mica decat capul testoasei pentru a evita ingestia acestuia;
- Nivelul apei si a zonei de uscat sa fie prea aproape de marginea acvariul astfel incat testoasa sa evadeze, dar si o cantitate prea mica de apa
Cele mai frecvente probleme ale Testoaselor de Florida cu tample rosii:
- Boala septicemica cutaneo-ulcerativa (SCUD / Septicemic cutaneous ulcerative disease) cunoscuta si ca putregaiul carapacei, manifestata prin colorarea rosiatica a pielii si a plastronului;
- Carapace moale, crestere inadecvata, “cocosarea” carapacei secundar “Metabolic bone disease” sau a unor carente nutritionale;
- Dysecdysis – remanenta straturilor cornoase/keratinizate pe carapace;
- Depozite la nivelul carapacei consecutive depunerii de alge sau a calitatii proaste a apei in care este tinuta testoasa;
- Ochi umflati sau inchisi (hipovitaminoza A);
- Infectii respiratorii (animalul tinde sa inghita aer, mentine gatul intins, elimina bule pe la nivelul narinelor);
- Abcese auriculare;
- Inot in cerc sau eratic, probleme de flotatie, mers neregulat;
- Prolaps cloacal (cloaca, colon, vezica sau uter) – trebuie diferentiat de prolabarea penisului la mascul;
- Retentia de oua (distocie);
- Paraziti;
- Anorexie (semn al mai multor patologii);
- Diaree;
- Ingestia de corpuri straine ce duc la obstructie intestinala sau ileus;
- Traumatisme consecutive fracturilor de carapace, muscaturi etc.
La ce sa va asteptati din partea testoasei dumneavoastra:
Testoasele de Florida cu tample rosii sunt animale atractive, inteligente si fascinante, care
interactioneaza cu proprietarii in moduri prietenoase si captivante. Deoarece au nevoi speciale, acestea
solicita dedicare si cunoasterea caracteristicilor unui habitat semiacvatic optim.
Detineti un mascul sau o femela?
Exemplarele juvenile pot fi dificil de sexat. Sexarea la adulti se face pe baza aparentelor exterioare si ale
comportamentului. In comparatie cu femelele, masculii au ghearele membrelor anterioare mai lungi
(folosite in timpul rutului), o coada mai lunga, cu o distanta mai mare de la baza corpului pana la cloaca,
coada este mai groasa la baza si in general au dimensiuni mai mici ale corpului si carapacei.
Cu ce ar trebui sa va hraniti testoasa?
In salbaticie Testoasele cu tample rosii sunt omnivore, juvenilii totusi sunt preponderent carnivori si
devin mai vegetarieni pe masura ce se maturizeaza. Pana la 40% din hrana juvenililor ar trebui sa fie
reprezentata de proteine. Hrana vegetala, sub forma de verdeturi maruntite sau mix de legume tocate
marunt, poate fi oferita o data pe saptamana, dar ar putea fi refuzata pana la cresterea individului.
Pentru adulti 25-50% din hrana oferita poate fi reprezentata de peletele si proteinele de origine animala gasite in comert. Sursa de proteine este reprezentata de rame, mealworms, pesti uscati sau guppie. Alte tipuri de carne ar trebui oferite crude, in acestea putand sa inglobati complexele vitaminice. Restul de 50-75% ar trebui sa fie reprezentate de vegetale tocate, precum kale, salata Romaine, salata rosie, papadie, patrunjel, salata verde, zucchini/dovlecel, cartof dulce, morcov ras, dovleac ras si mix de legume congelate oferite dupa decongelare. Plantele acvatice (lintita, nufar, alte plante plutitoare) ar putea constitui un supliment sanatos in dieta testoasei. Fructele ar trebui oferite doar ca niste recompense rare. Oferirea unui complex de vitamine de sinteza (formele comerciale) este indicat sa o faceti in urma recomandarii unui medic veterinar pentru a evita intoxicatiile.
Puii nou eclozati si juvenilii trebuie sa fie hraniti in fiecare zi, dar nu mai mult decat pot consuma in 15 minute pentru a evita contaminarea apei. Adultii pot fi hraniti la fiecare 2-3 zile. Agitatia, chiar agresivitatea in momentul hranirii este un comportament natural pentru Testoasele cu tample rosii, acesta insa trebuie ignorat pentru a evita suprahranirea.
Pentru adulti 25-50% din hrana oferita poate fi reprezentata de peletele si proteinele de origine animala gasite in comert. Sursa de proteine este reprezentata de rame, mealworms, pesti uscati sau guppie. Alte tipuri de carne ar trebui oferite crude, in acestea putand sa inglobati complexele vitaminice. Restul de 50-75% ar trebui sa fie reprezentate de vegetale tocate, precum kale, salata Romaine, salata rosie, papadie, patrunjel, salata verde, zucchini/dovlecel, cartof dulce, morcov ras, dovleac ras si mix de legume congelate oferite dupa decongelare. Plantele acvatice (lintita, nufar, alte plante plutitoare) ar putea constitui un supliment sanatos in dieta testoasei. Fructele ar trebui oferite doar ca niste recompense rare. Oferirea unui complex de vitamine de sinteza (formele comerciale) este indicat sa o faceti in urma recomandarii unui medic veterinar pentru a evita intoxicatiile.
Puii nou eclozati si juvenilii trebuie sa fie hraniti in fiecare zi, dar nu mai mult decat pot consuma in 15 minute pentru a evita contaminarea apei. Adultii pot fi hraniti la fiecare 2-3 zile. Agitatia, chiar agresivitatea in momentul hranirii este un comportament natural pentru Testoasele cu tample rosii, acesta insa trebuie ignorat pentru a evita suprahranirea.
Acvariul
Volumul minim pentru indivizii nou eclozati ar trebui sa fie de 40-80 litri, cate 4 litri pentru fiecare 2.5
cm de carapace. Ca regula generala, adancimea apei ar trebui sa fie de 2 ori grosimea carapacei
testoasei, astfel incat aceasta sa nu se inece in cazul intoarcerii si blocarii pe spate. De asemeni, trebuie
sa asigurati minim 15 cm de la suprafata apei pana la marginea acvariului, Testoasele fiind maestre in
catarat si evadare.
Calitatea apei si filtrarea
Testoasele de Florida sunt mancatoare veroce, astfel ca apa se va murdari rapid datorita
comportamentului de hranire, dar si a cantitatii de fecale produse. Este util sa folositi un alt recipient
pentru hranire. Spre deosebire de alte vietati acvatice, Testoasele elimina cantitati mari de dejectii; de
aceea asigurarea unui sistem de filtrare bun si un program regulat de schimbare a apei sunt esentiale in
managementul calitatii. Schimburile de apa pot fi partiale sau totale, in functie de calitatea aparatului
de filtrare.
Zonele de incalzire
Rampele de uscat, plasate la nivelul apei trebuie sa fie sub o sursa de caldura care sa asigure
temperaturi de 32-35°C. Aceste zone de uscat pot fi fabricate din materiale din plastic sau pot fi
construite din pietre si caramizi potrivite ca marime si compozitie, asigurandu-va ca nu exista riscul
“prabusirii” in acvariu.
Ce va examina medicul veterinar la un consult general?
- Testoasa sa fie vioaie, alerta si curioasa;
- Ochii sa fie deschisi, clari si simetrici;
- Narile libere de secretii sau bule;
- Capul sa prezinte o forma simetrica, fara umflaturi;
- Un raspuns puternic de retractie a membrelor atunci cand acestea sunt intinse;
- Musculatura membrelor sa fie bine dezvoltata;
- Flotatie simetrica, in echilibru atunci cand testoasa inoata sau pluteste;
- Membrele si coada sa fie lipsite de umflaturi sau ulceratii;
- Carapacea sa fie dura si simetrica, fara leziuni, ulceratii sau cu forma piramidala;
Statistici vitale:
- Lungimea corpului: femele 25-30 cm, masculi 18-23 cm;
- Speranta de viata: 15-25+ ani;
- Dimensiunea la varsta maturitatii sexuale: femele 13 cm la 3-5 ani, masculi 10 cm la 2-4 ani.
Atentie!
Majoritatea, daca nu toate reptilele sunt rezervor de Salmonella spp. la nivelul tractului digestiv, bacteriile fiind eliminate intermitent sau constant in materiile lor fecale, de aceea nu sunt companioni potriviti pentru copiii foarte mici sau cei cu un sistem imunitar compromis. Regulile stricte de igiena trebuie respectate in cazul manipularii reptilelor, inclusiv a Testoaselor de Florida cu tample rosii.
Majoritatea, daca nu toate reptilele sunt rezervor de Salmonella spp. la nivelul tractului digestiv, bacteriile fiind eliminate intermitent sau constant in materiile lor fecale, de aceea nu sunt companioni potriviti pentru copiii foarte mici sau cei cu un sistem imunitar compromis. Regulile stricte de igiena trebuie respectate in cazul manipularii reptilelor, inclusiv a Testoaselor de Florida cu tample rosii.
Just remember that responsible pet ownership starts with regular visits to the veterinarian. Given their shorter-than-human lifespan, your pet should be getting a checkup at least once a year.
Soon after welcoming your new pet into home, schedule an immunization appointment. Talk to your vet regarding details.